Comunicarea - Cum ne afirmăm în societate?

Comunicarea reprezintă relația fundamentală între indivizii unei societăți, realizată prin intermediul limbajului și a altor coduri și semne, în care au loc schimburi de informații, opinii și idei.

(Psihologie. Manual pentru clasa a X-a. - coord. Adrian Neculau, Ed. Polirom, 2005)

Cuvintele sunt vocea inimii, Confucius „dixit” și anume, comunicarea constituie modalitatea prin care noi ne facem cunoscute interesele, opiniile și intențiile. În viața cotidiană constatăm faptul că un om comunicativ, prietenos și sociabil dobândește mult mai ușor ceea ce își dorește de la oamenii din jurul său. Intenționez să aduc în discuție modul în care putem să ne dezvoltăm abilitățile comunicative și implicit, să comunicăm mai eficient.

Ființele umane sunt cunoscute a fi de la natură ființe sociale, astfel activitatea lor de comunicare se desfășoară prin intermediul limbajului (totalitatea codurilor și semnelor utilizate de oameni pentru a realiza schimbul informațional).

În ce forme utilizăm limbajul?

De-a lungul timpului, oamenii au dezvoltat o sumedenie de modalități de comunicare în vederea adaptării la mediu și a supraviețuirii. Astfel, întâlnim următoarele forme ale limbajului uman:

• Limbajul oral: monologat, dialogat și colocvial

• Limbajul scris: în variate coduri (limbi diferite)

• Limbajul intern: pasiv și anticipativ (formă a limbajului ce se desfășoară fără pronunție sonoră, popular spus, în gând, având rol de reflecție și reglare a conduitei)

• Limbajul nonverbal: mimico-gestic și postural

Semaforul comunicării - Ce modalități de comunicare sunt benefice?

Odată identificate formele limbajului, vom descoperi modul în care ne exprimăm utilizând aceste forme. Conduita de comunicare poate fi catalogată în trei categorii, după Modelul semaforului (cum îmi amintesc că l-a numit doamna profesoară din liceu pentru a ne ajuta să reținem conceptele): comunicare agresivă, pasivă și asertivă. După stereotipul culorilor, putem deduce că stilul asertiv de comunicare este cel eficient. Pentru a ne da seama de ce, vom analiza toate cele trei modalități/stiluri.

1. Comunicarea AGRESIVĂ

Persoana ce utilizează acest stil de comunicare tinde să-și rezolve problemele prin fuga de responsabilitate, plasând în mod violent, vina pe altă persoană, încălcând astfel drepturile și integritatea celorlalți. Acesta își impune punctul de vedere hotărât și precipitat nelăsând loc de discuții, desconsiderând tot ceea ce se află în afara ariei sale de cunoaștere.

De ce nu este bine să adoptăm această modalitate de comunicare?

Adoptând o astfel de atitudine față de persoanele din jur, individul în cauză poate fi considerat de acestea drept iresponsabil, violent, irasicibil și conflictual. Colegii de muncă, prietenii și chiar familia nu îl vor considera de încredere și nu îi vor acorda atenția și afecțiunea pe care și-o dorește. Acest lucru duce scăderea stimei de sine (conștient sau inconștient) și la desconsiderarea totală a valorilor și opinilor celorlalți. Dezamăgirea față de mediul în care trăiește, considerat acum unul ostil, va fi exprimată tot prin agresivitate. În acest fel, individul intră într-un cerc vicios din care poate ieși doar prin schimbarea mentalității și a stilului de comunicare.

2. Comunicarea PASIVĂ

Folosind această modalitate de comunicare, individul încearcă să evite confruntarea și rezolvarea problemelor, acceptă cu ușurință înfrângerea, considerând că drepturile celorlalți sunt mai importante decât ale sale datorită superiorității lor sociale. O asemenea persoană se găsește adesea în postura de a-i lăsa pe ceilalți să decidă pentru ea, nefiind capabilă să ia atitudine și să-și asume responsabilitatea celor rostite.

De ce nu este bine să adoptăm această modalitate de comunicare?

Folosind comunicarea de tip pasiv, individul dă dovadă de frică, instabilitate emoțională și neseriozitate în sarcinile zilnice, chiar dacă acestea în privesc, fiind adesea catalogat drept un ignorant pe care nu te poți baza.

3. Comunicarea ASERTIVĂ

Acest stil de comunicare este adoptat de cele mai multe ori de oamenii de succes care își cunosc și afirmă în mod deschis drepturile și punctul de vedere, în același timp ținând cont și de opiniile celor din jur. Recunoscând valoarea proprie și a celorlalți drept echivalente din punct de vedere al importanței, aceștia sunt tot timpul dispuși să coopereze și persistă în împlinirea obiectivelor, depunând efort pentru acestea și asumându-și deplin responsabilitatea pentru conduita lor. Datorită acestei atitudini, persoanele asertive sunt considerate constructive, prietenoase, sociabile, cooperante și deschise, fiind mereu văzute drept persoane de încredere.

Cum să comunicăm asertiv?

Conform celor citite, ar fi recomandat să ținem cont de următoarele idei:

• Exprimă-te ferm și concis când îți este încălcată integritatea.

• Evită orice confruntare cu persoanele agresive sau pasive pentru a nu reacționa tu însuți agresiv. Când acest lucru nu este posibil, nu încerca să fii ironic, să judeci sau să jignești, ci încearcă să-i atragi atenția asupra a ceea ce te deranjează cu remarci, factuale, predominant pozitive, punând accentul pe trăsăturile comportamentale, nu pe cele de personalitate ale persoanei. În același timp, prezintă-i alternative pentru a-și regla conduita în mod asertiv.

• Într-o discuție, motiveză-ți decizia cu argumente concrete, nu cu presupuneri.

• Apreciază și laudă reușitele și meritele celorlalți atunci când merită, pentru a încuraja comunicarea de tip asertiv.

• Întotdeauna cere părerea celorlalți în legătură cu propriul comportament, pentru a definitiva procesul de autoreglare a conduitei. Feed-back-ul trebuie întotdeauna apreciat.

• Nu în ultimul rând, este preferabil să vă supuneți unei autoanalize pentru a determina modul în care voi comunicați. Este important să stabiliți soluții pentru îmbunătățirea relațiilor cu semenii, în cazul în care acestea sunt necesare.

Sper ca aceste informații (sau curiozități despre comunicarea interumană) să vă fie folositoare în vreun fel și de fiecare dată când așteptați la semafor să vă amintiți de acest articol :) .

Bibliografie:

Psihologie. Manual pentru clasa a X-a. - coord. Adrian Neculau, Ed. Polirom, 2005

Consiliere educațională - coord. Adriana Baban, 2001

Introducere în psihologia contemporană - coord. Radu Ioan, Ed. Sincron, 1991

imagini: 1 2 3